RO -- Manlio Dinucci -- Arta Razboiului -- În Amazonia, incendiatorii striga: "Este foc!"

Pentru a vizualiza incendiile de pe planetă prin satelit, faceți clic

https://firms.modaps.eosdis.nasa.gov/map/#z:2;c:100.7,29.1;d:2019-09-01..2019-09-02

Arta Razboiului

În Amazonia, incendiatorii striga: "Este foc!"

Manlio Dinucci

FRANÇAIS  ITALIANO  PORTUGUÊS

În fata răspândirii incendiilor din Amazonia, Summitul celor G7 și-a schimbat agenda pentru a "aborda urgența". Cei Șapte - Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Canada și Statele Unite – si-au luat rolul de Brigada de Pompieri planetari, împreună cu Uniunea Europeană.

Presedintele Macron, in calitate de pompier sef, a lansat alarma "casa noastra arde".  Președintele Trump a promis angajamentul maxim al SUA în operatiunile de stingere.

Reflectoarele atenției presei se concentrează asupra incendiilor din Brazilia, lăsând tot restul în umbră. În primul rând, faptul că este distrusă nu numai pădurea amazoniană (două treimi din suprafață ei sunt din Brazilia), redusă aproape 10 mii de km2 pe an în 2010-2015, dar, de asemenea, pădurea tropicală din Africa ecuatorială și pădurea meridională și orientală a Asiei. Pădurile tropicale au pierdut, în medie, în fiecare an, o suprafață echivalentă cu suprafața totală a Piemontului, Lombardiei și Veneto-ului.

Deși condițiile diferă de la o zonă la alta, cauza fundamentală este aceeași: exploatarea intensivă și distructivă a resurselor naturale pentru obținerea profitului maxim.

În Amazonia, copacii sunt tăiați pentru a obține lemn valoros destinat exportului. Pădurea reziduală este arsă pentru a utiliza aceste zone pentru culturi și agricultură intensivă, de asemenea, destinate exportului. Aceste terenuri sunt foarte fragile, odată degradate, sunt abandonate și, prin urmare, noi zone sunt neîmpădurite. Aceeași metodă distructivă este adoptată, provocând pagube grave asupra mediului, pentru a exploata depozitele amazoniene de aur, diamante, bauxită, zinc, mangan, fier, petrol și cărbune. De asemenea, contribuie la distrugerea pădurii amazoniene, construcția de bazine hidroelectrice enorme, concepute pentru a furniza energie activităților industriale,

Exploatarea intensivă și distructivă a Amazoniei, este practicată de companiile braziliene, controlate fundamental - prin intermediul de participări, mecanisme financiare și rețele comerciale – de principalele grupuri multinaționale și financiare ale lui G7 și ale altor tări. 

Ø  De exemplu, JBS, proprietara a 35 de fabrici de prelucrare a cărnii în Brazilia, unde 80 de mii de bovine sunt sacrificate pe zi, are filiale majore în SUA, Canada și Australia, și este controlată pe scară larga, prin rate ale datoriilor creditorilor: JP Morgan (SUA), Barclays (GB) și grupurile financiare ale Volkswagen și Daimler (Germania).

Ø  Marfrig, al doilea loc după JBS, aparține 93% investitorilor americani, francezi, italieni și alți investitori europeni și nord-americani.

Ø  Norvegia, care amenință astăzi cu represalii economice împotriva Braziliei pentru distrugerea Amazoniei, provoacă în aceeași Amazonie, daune grave de mediu și sanitare, prin intermediul grupului său multinațional Hydro (din care jumătate este deținută de Statul norvegian), care explorează depozitele de bauxită pentru producția de aluminiu, ambele fiind plasate sub investigație în Brazilia.

Guvernele lui G7 și altele, care astăzi critică în mod oficial pe Președintele brazilian Bolsonaro, pentru a-si curăța conștiința în fata reacției publicului, sunt aceleași care au favorizat ascensiunea lui la putere, pentru ca multinaționalele lor și grupurile lor financiare, sa aiba mîinile lor și mai libere, în explorarea Amazoniei.

Atacate sunt, mai presus de toate, comunitățile indigene, pe teritoriile cărora sunt concentrate activitățile de despădurire ilegală. Sub ochii Terezei Cristina, Ministra Agriculturii lui Bolsonaro, a cărui familie de latifundiari, are o lungă istorie de ocupație frauduloasă și violenta, a terenurilor comunităților indigene.

il manifesto, 3 Septembrie 2019

Tradus: Light Journalist

Manlio Dinucci

Geograf și geopolitolog. Cele mai recente cărți: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014; Diario di viaggio, Zanichelli 2017; L'arte della guerra / Annali della strategia USA / NATO 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Prémio Internacional de Análise Geostratégica acordat pe 7 iunie 2019 de Club de Periodistas de México, A.C.

FR – Manlio Dinucci – L’Art de la Guerre -- Amazonie, les incendiaires crient au feu

Pour voir les incendies à travers la planète via satellite,

cliquez https://firms.modaps.eosdis.nasa.gov/map/#z:3;c:0.0,0.0;d:2019-09-01..2019-09-02

L’art de la guerre

Amazonie, les incendiaires crient au feu

Manlio Dinucci

FRANÇAIS  ITALIANO  PORTUGUÊS

   Devant la propagation des incendies en Amazonie, le Sommet du G7 a changé son agenda pour “affronter l’urgence”. Les Sept -France, Allemagne, Grande-Bretagne, Italie, Japon, Canada et États-Unis- ont joué, avec l’Union européenne, le rôle de pompiers planétaires.

   Le président Macron, en habit de chef pompier, a lancé l’alarme : “notre maison est en flammes”. Le président Trump a promis le plus grand engagement étasunien dans le travail d’extinction.

   Les projecteurs médiatiques se concentrent sur les incendies au Brésil, laissant dans l’ombre tout le reste. Avant tout le fait que la destruction ne touche pas seulement la forêt amazonienne (aux deux tiers brésilienne), réduite en 2010-2015 de presque 10 mille km² par an, mais aussi les forêts tropicales d’Afrique équatoriale et d’Asie sud-orientale. Les forêts tropicales ont perdu, en moyenne chaque année, une superficie équivalente à celle totalisant Piémont, Lombardie et Vénétie.

   Bien qu’avec des conditions différentes d’une zone à l’autre, la cause fondamentales la même : l’exploitation intensive et destructive des ressources naturelles pour obtenir le plus grand profit.   

   En Amazonie on abat les arbres pour en tirer du bois précieux destiné à l’exportation. Ces terrains très fragiles, une fois dégradés, sont abandonnés et ainsi de nouvelles zones se déforestent. La même méthode destructive est adoptée, provoquant de graves dommages environnementaux, pour exploiter les gisements amazoniens d’or, diamant, bauxite, zinc, manganèse, fer, pétrole, carbone. Contribue aussi à la destruction de la forêt amazonienne la construction d’immense bassins hydroélectriques, destinés à fournir de l’énergie pour les activités industrielles.

 

   L’exploitation intensive et destructrice de l’Amazonie est pratiquée par des compagnies brésiliennes, fondamentalement contrôlées -à travers participations actionnariales, mécanismes financiers et réseaux commerciaux- par les plus grands groupes multinationaux et financiers du G7 et d’autres pays.

Ø  Par exemple JBS, qui possède au Brésil 35 sites de production de viandes où sont abattus 80 mille bovins par jour, a d’importants sièges aux USA, Canada et Australie, et est largement contrôlé via des quotas de dette par les groupes financiers créditeurs : JP Morgan (USA), Barclays (GB) et les groupes financiers de Volkswagen et Daimler (Allemagne).

Ø  Marfrig, au deuxième rang après JBS, appartient à 93% à des investisseurs étasuniens, français, italiens et d’autres européens et nordaméricains.

Ø  La Norvège, qui aujourd’hui menace le Brésil de rétorsions économiques pour la destruction de l’Amazonie, provoque en Amazonie des graves dégâts environnementaux et sanitaires avec son propre groupe multinational Hydro (pour moitié de propriété publique) qui exploite les gisements de bauxite pour la production d’aluminium, si bien qu’il a été mis sous enquête au Brésil.

   Les gouvernements du G7 et d’autres, qui aujourd’hui critiquent formellement le président brésilien Bolsonaro pour se refaire une conscience face à la réaction de l’opinion publique, sont les mêmes qui en ont favorisé l’ascension au pouvoir pour que leurs multinationales et leurs groupes financiers aient les mains encore plus libres dans l’exploitation de l’Amazonie.

    Sont surtout attaquées les communautés indigènes, dont les territoires concentrent les activités illégales de déforestation. Sous les yeux de Tereza Cristina, ministre de l’agriculture de Bolsonaro, dont la famille de latifondiaires a une longue histoire d’occupation frauduleuse et violente des terres des communautés indigènes.

Édition de mardi 3 septembre 2019 de il manifesto

Traduit de l’italien par Marie-Ange Patrizio    

Manlio Dinucci

Géographe et géopolitologue. Derniers ouvrages publiés : Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018; Premio internazionale per l'analisi geostrategica assegnato il 7 giugno 2019 dal Club dei giornalisti del Messico, A.C.(Prix international pour l’analyse géostratégique attribué le 7 juin 2019 par le Club des Journalistes du Mexique, A.C.)

PT – Manlio Dinucci – A Arte da Guerra -- Amazónia, os incendiários gritam: ‘Há fogo!’

Para ver os incêndios em todo o planeta, via satélite, clicar em  https://firms.modaps.eosdis.nasa.gov/map/#z:3;c:0.0,0.0;d:2019-09-01..2019-09-02

A Arte da Guerra

Amazónia, os incendiários gritam: 'Há fogo!'

Manlio Dinucci

FRANÇAIS  ITALIANO  PORTUGUÊS

Perante a propagação dos incêndios na Amazónia, a Cimeira do G7 mudou a sua agenda para ‘enfrentar a emergência’. Os Sete - França, Alemanha, Grã-Bretanha, Itália, Japão, Canadá e Estados Unidos - assumiram, juntamente com a União Europeia, o papel de Corpo de Bombeiros planetário.

O Presidente Macron, como bombeiro chefe, lançou o alarme “a nossa casa está a arder”. O Presidente Trump prometeu o máximo empenho dos EUA no trabalho de extinção.

Os holofotes da comunicação mediática concentram-se nos incêndios no Brasil, deixando todo o resto na sombra. Primeiro de tudo, o facto de que está a ser destruída não só a floresta amazónica (dois terços da área são do Brasil), reduzida quase 10 mil km2 por ano em 2010-2015, mas também a floresta tropical da África equatorial e a floresta meridional e oriental da Ásia. As florestas tropicais perderam, em média, a cada ano, uma área equivalente à área total do Piemonte, Lombardia e Veneto.

Embora as condições sejam diferentes de área para área, a causa fundamental é a mesma: a exploração intensiva e destrutiva dos recursos naturais para obter o máximo lucro.

Na Amazónia, abatem-se árvores para obter madeira valiosa destinada à exportação. A floresta residual é queimada para usar essas áreas para culturas e agricultura intensiva também destinadas à exportação. Esses terrenos muito frágeis, uma vez degradados, são abandonados e, portanto, são desarborizadas novas áreas. O mesmo método destrutivo é adoptado, provocando graves danos ambientais, para explorar os depósitos amazónicos de ouro, diamantes, bauxite, zinco, manganês, ferro, petróleo e carvão. Também contribui para a destruição da floresta amazónica, a construção de enormes bacias hidroeléctricas, destinadas a fornecer energia para as actividades industriais,

A exploração intensiva e destrutiva da Amazónia é praticada por empresas brasileiras, fundamentalmente controladas - por meio de participações, mecanismos financeiros e redes comerciais - pelos principais grupos multinacionais e financeiros do G7 e de outros países.  

Ø  Por exemplo, a JBS, proprietária de 35 fábricas de processamento de carne no Brasil, onde 80 mil bovinos são abatidos por dia, possui filiais importantes nos EUA, Canadá e Austrália e é amplamente controlada através de parcelas de dívida dos credores: JP Morgan (EUA), Barclays (GB) e os grupos financeiros da Volkswagen e da Daimler (Alemanha).

Ø  A Marfrig, em segundo lugar depois da JBS, pertence 93% a investidores americanos, franceses, italianos e outros investidores europeus e norte-americanos.

Ø  A Noruega, que hoje ameaça retaliação económica contra o Brasil pela destruição da Amazónia, provoca na mesma Amazónia, graves danos ambientais e sanitários através do seu grupo multinacional Hydro (metade do qual é propriedade do Estado norueguês), que explora as jazidas de bauxite para a produção de alumínio, tanto que foi colocado sob investigação no Brasil.

Os governos do G7 e outros, que hoje criticam formalmente o Presidente brasileiro Bolsonaro, para limpar a consciência perante a reacção do público, são os mesmos que favoreceram a sua ascensão ao poder, para que as suas multinacionais e os seus grupos financeiros tivessem as mãos ainda mais livres, na exploração da Amazónia.

A ser atacadas estão, sobretudo, as comunidades indígenas, em cujos territórios se concentram as actividades de desflorestação ilegal. Sob os olhos de Tereza Cristina, Ministra da Agricultura de Bolsonaro, cuja família de latifundiários, tem uma longa história de ocupação fraudulenta e violenta, das terras das comunidades indígenas.

il manifesto, 3 de Setembro de 2019

Manlio Dinucci

Geógrafo e geopolitólogo. Livros mais recentes: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018; Premio internazionale per l'analisi geostrategica assegnato il 7 giugno 2019 dal Club dei giornalisti del Messico, A.C.

IT – Manlio Dinuccin -- L’arte della guerra -- Amazzonia, gli incendiari gridano al fuoco

Per visualizzare gli incendi in tutto il pianeta via satellite, fare clic su
https://firms.modaps.eosdis.nasa.gov/map/#z:2;c:100.7,29.1;d:2019-09-01..2019-09-02


L’arte della guerra

Amazzonia, gli incendiari gridano al fuoco

Manlio Dinucci

FRANÇAIS  ITALIANO  PORTUGUÊS

Di fronte al dilagare degli incendi in Amazzonia, il vertice del G7 ha cambiato la sua agenda per «affrontare l’emergenza». I Sette – Francia, Germania, Gran Bretagna, Italia, Giappone, Canada e Stati uniti – hanno assunto, insieme all’Unione europea, il ruolo di vigili del fuoco planetari.

Il presidente Macron, in veste di capo pompiere, ha lanciato l’allarme «la nostra casa è in fiamme». Il presidente Trump ha promesso il massimo impegno statunitense  nell’opera di spegnimento.

 I riflettori mediatici si concentrano sugli incendi in Brasile, lasciando in ombra tutto il resto. Anzitutto il fatto che ad essere distrutta non è solo la foresta amazzonica (per i due terzi brasiliana), ridottasi nel 2010-2015 di quasi 10 mila km² l’anno,  ma anche la foresta tropicale dell’Africa equatoriale e quella nell’Asia sud-orientale. Le foreste tropicali hanno perso, in media ogni anno, una superficie equivalente a quella complessiva di Piemonte, Lombardia e Veneto.

Pur differendo le condizioni  da zona a zona, la causa fondamentale è la stessa: lo sfruttamento intensivo e distruttivo delle risorse naturali per ottenere il massimo profitto.

In Amazzonia si abbattono gli alberi per ricavarne legname pregiato destinato all’esportazione. La foresta residua viene bruciata per adibire tali aree a colture e allevamenti destinati anch’essi all’esportazione. Questi terreni molto fragili, una volta degradati, vengono abbandonati e si deforestano quindi nuove aree. Lo stesso metodo distruttivo viene adottato, provocando gravi danni ambientali, per sfruttare  i giacimenti amazzonici di oro, diamanti, bauxite, zinco, manganese, ferro, petrolio, carbone. Contribuisce alla distruzione della foresta amazzonica anche la costruzione di immensi bacini idroelettrici, destinati a fornire energia per le attività industriali.

Lo sfruttamento intensivo e distruttivo dell’Amazzonia viene praticato da compagnie brasiliane, fondamentalmente controllate – attraverso partecipazioni azionarie, meccanismi finanziari e reti commerciali – dai maggiori gruppi multinazionali e finanziari del G7 e di altri paesi.

Ø  Ad esempio la JBS, che possiede in Brasile 35 impianti di lavorazione di carni dove si macellano 80 mila bovini al giorno, ha importanti sedi in Usa, Canada e Australia, ed è  largamente controllata attraverso quote del debito dai gruppi finanziari creditori: la JP Morgan (Usa), la Barclays (GB) e le finanziarie della Volkswagen e Daimler (Germania).

Ø  La Marfrig, al secondo posto dopo la JBS, appartiene per il 93% a investitori statunitensi, francesi, italiani e ad altri europei e nordamericani.

Ø  La Norvegia, che oggi minaccia ritorsioni economiche contro il Brasile per la distruzione dell’Amazzonia, provoca in Amazzonia gravi danni ambientali e sanitari con il proprio gruppo multinazionale Hydro (per la metà di proprietà statale) che sfrutta i giacimenti di bauxite per la produzione di alluminio, tanto che è stato messo sotto inchiesta in Brasile.

I governi del G7 e altri, che oggi criticano formalmente  il presidente brasiliano Bolsonaro per pulirsi la coscienza di fronte alla reazione dell’opinione pubblica, sono gli stessi che ne hanno favorito l’ascesa al potere perché le loro multinazionali e i loro gruppi finanziari abbiano le mani ancora più libere nello sfruttamento dell’Amazzonia.

Ad essere attaccate sono soprattutto le comunità indigene, nei cui territori si concentrano le attività illegali di deforestazione. Sotto gli occhi di Tereza Cristina, ministra dell’agricoltura di Bolsonaro, la cui famiglia di latifondisti ha una lunga storia di occupazione fraudolenta e violenta delle terre delle comunità indigene.  

 il manifesto, 3 settembre 2019

Manlio Dinucci

Geografo e geopolitologo. Libri più recenti: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014 ; Diario di viaggio, Zanichelli 2017 ; L’arte della guerra / Annali della strategia Usa/Nato 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018; Premio internazionale per l'analisi geostrategica assegnato il 7 giugno 2019 dal Club dei giornalisti del Messico, A.C.